miercuri, 27 februarie 2008

TUSEA

În timp ce tusea uscată trebuie calmată, cea umedă trebuie uşurată pentru eliminarea secreţiilor. Pentru calmarea tusei, Sabin Ivan* dă o serie de remedii: - o cană cu lapte foarte cald, îndulcit cu miere, în care se pune o lingură de sirop de ceapă sau de praz (dimineaţa şi seara); - sirop de ridichi sau napi (5-6 linguri pe zi); - infuzie de busuioc (30 g flori sau frunze de busuioc la 1 litru de apă); se beau 3 căni pe zi, între mese; - infuzie de cimbru. Pentru tusea umedă (fluidificarea şi uşurarea eliminării secreţiilor) se recomandă: - decoct din rădăcină de ţelină şi rădăcină de morcovi (se beau 2 căni mici pe zi); - sirop de praz (150 g de praz la 1 litru de apă, se fierbe 30 de minute, apoi se adaugă 150 g de miere); se iau 2-4 linguri pe zi. Alte remedii naturiste sînt propuse de autorii Monica Tohăneanu şi Scarlat Mihai Alin, în lucrarea citată de noi: - infuzie de anason (10 g seminţe la 100 ml de apă); - sirop de ceapă îndulcit cu miere; - se presără ceapă crudă tăiată felii cu zahăr şi se consumă sucul astfel obţinut; - infuzie de cimbrişor asociat cu frunze de pătlagină, de podbal, flori de nalbă şi rădăcină de ciuboţica-cucului (se bea caldă); - ceai din flori de ciuboţica-cucului; - ceai din flori de tei (cu excelente proprietăţi emoliente); - infuzie din flori de gutui (30 g la litru de apă sau ceai dintr-o linguriţă de sîmburi de gutui la o ceaşcă de apă clocotită; - rădăcină de iarbă mare sub formă de decoct (20 g rădăcină la 200 ml de apă); se iau 3-4 linguri pe zi (este expectorant, favorizează secreţiile bronhice, calmează spasmele bronhice, uşurînd tusea); - infuzie din isop; - rădăcină de lemn dulce sub formă de infuzie (60 g la 750 ml apă) sau pulbere (aproximativ 15 g) pentru a calma tusea; - frunzele şi florile de lumînărică, sub formă de infuzie, calmează tusea şi uşurează expectoraţia; - infuzie din petale de mac de cîmp (o linguriţă de petale la 250 ml apă clocotită); - infuzie din flori de măr (2 linguriţe la cană); - lapte de migdale dulci (50 g de miere de migdale la 1 litru de apă; se înmoaie miezul migdalelor timp de cîteva minute în apă călduţă, apoi se curăţă coaja, se pisează cu puţină apă rece, pentru a obţine o pastă; se diluează pasta cu restul apei, care în prealabil a fost fiartă, se strecoară prin tifon şi se amestecă cu 50 g de miere); -decoct din lichen de piatră (o linguriţă la o cană cu apă, la care se adaugă un vîrf de cuţit de bicarbonat de sodiu); - ceai din frunze de pătlagină (2 linguriţe la 200 ml de apă); - infuzie dintr-o linguriţă de muguri de pin opăriţi cu 250 ml de apă; se beau 2-3 căni pe zi; - infuzie de plămînărică; - infuzie din frunze şi flori de podbal; - straturi de ridiche neagră (felii sau rasă) alternativ cu zahăr sau miere, se lasă la macerat 24 de ore. Din siropul obţinut se iau 4-6 linguri pe zi; - se fierbe o lingură de tărîţă de grîu într-un litru de apă pînă se înmoaie, se ia spuma şi se lasă cîteva minute, după care se adaugă o lingură de miere şi se strecoară. Băutura se bea caldă, în decursul umei zile; - din rădăcinile de urzici recoltate toamna sau primăvara se prepară o tinctură din care se iau cîte 20 de picături, de 3 ori pe zi. Copiilor care tuşesc li se coace un măr, care se amestecă apoi cu o linguriţă de miere şi puţin unt; li se dă să mănînce fierbinte. Pentru tusea cauzată de răceală se recomandă ceai din coada şoricelului. Smochinele tăiate şi fierte în lapte se dau copiilor care tuşesc. Tusea convulsivă este o boală contagioasă, caracterizată prin catar al căilor respiratorii şi accese de tuse spastică. Ca ceaiuri, se recomandă infuzie de fenicul (Foeniculum vulgare). Pentru sugari se face infuzie din 5-6 fructe zdrobite la 200 ml de apă clocotită. Pentru copiii mai mari, se face infuzie din 10-15 fructe zdrobite, iar pentru adulţi, dintr-o linguriţă de fructe. Ceaiul se bea în trei reprize, după mesele principale. Un alt remediu sînt florile de porumbar (Prunus spinosa). Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de flori (o linguriţă de flori la 250 ml de apă clocotită). Se poate prepara şi un decoct dintr-o linguriţă de fructe de porumbar la 200 ml de apă rece, după care se fierbe 20 de minute. Se beau 2-3 căni pe zi. Scaiul vînăt (Herba eryngii plani) se consumă sub formă de decoct obţinut din două linguri de plantă la cană. Se face un macerat din două linguriţe de vîsc la 250 ml de apă rece la temperatura camerei. Se lasă 8 ore la macerat. Se bea în două reprize, din care una seara, la culcare. Din sovîrf (Origanum vulgare) se face o infuzie (o linguriţă de plantă la cană) din care se beau 2-3 căni pe zi. Ca alimente-medicament pentru tusea convulsivă, amintim: salata, sub formă de decoct (100 g de frunze la 150 ml de apă, se fierb timp de 5 minute) - se bea călduţ, îndulcit cu miere, 2 căni pe zi; usturoi, sub formă de sirop (100 g căţei de usturoi bine zdrobiţi, se pun la infuzat în 250 ml de apă fiartă, timp de 15 minute, apoi se adaugă 200 g de zahăr) - se iau 2 linguri pe zi. Sucul de varză crudă este, de asemenea, recomandat. Extern, se recomandă comprese calde, pe torace, în faza de debut, cu decoct de muşeţel. Intern, se mai recomandă infuzie de busuioc, mentă, flori de piersic. Ca măsuri igienice, se recomandă izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu, într-o cameră bine aerisită şi încălzită. Infuziile se beau calde, nu fierbinţi şi de preferinţă îndulcite cu miere. Trebuie avut în vedere şi faptul că tusea nu este o afecţiune, ci un simptom al diferitelor afecţiuni respiratorii.

Niciun comentariu: